Aflăm (și mult ne minunăm) că forțosul și mintosul prozator Gheorghe Mocanu, om serios, altminteri, bașca criminolog, umblă „cu cioara vopsită”; nu mă așteptam, halal să-i fie! Deh, cioară albă nu se poate… Cum zburătoarea cu pricina a nimerit și în ograda mea, am luat-o nițel la scărmănat. Și, văd, ține la tăvăleală (la lectură, vreau să zic).
Publicația vrânceană, ca revistă de atitudine (într-o lume învălmășită, încețoșată, ieșită din țâțâni, plină de cogitatori, encomiatori și crizatori isterizați) are subiecte, slavă Domnului! Tâlcuind, urzicând, oblojind, aflând slova miezoasă, sper să fie tare în clonț! Fără înjurături băștinașe și polemici noroioase, cetind „mai afund” hibele, nădăjduind să vindece prin umor, fără smiorcăieli, o nație blegită, potolind nemernicia în floare. Să-i dorim viață lungă, că neamul corvidelor e longeviv (oho!) și inteligent. Sfatul meu: nu dați cioara din mână pentru…
